„Săptămâna brânzei”: pregătirea pentru Postul Mare

„Săptămâna brânzei”: pregătirea pentru Postul Mare

“Ce mare brânză?’ – este o vorbă românească. Uite, mare brânză este, pentru creștinul ortodox, “Săptămâna brânzei” și a tuturor celorlalte derivate din lapte. Numită și „Săptămâna albă”, rolul ei este să ne ajute să facem mai lină trecerea dintre răsfățul culinar căruia ne-am dedat imediat după Postul Crăciunului și Postul Mare, mult mai sever.

Pentru suflet, pentru trup

Din prima zi a Săptămânii Albe începem să rostim, alături de rugăciunile de zi cu zi, și rugăciunea Sfântului Efrem Sirul – “Doamne și Stăpânul vieții mele” -, care ne va însoți și ne va fi de mare folos pe toată durata Postului Mare.   

Toată săptămâna putem mânca toate cele de dulce, mai puțin carne: duminică, 3 martie 2019, avem lăsatul secului de carne. Zi în care bine am face și plăcut ar fi Domnului să ascultăm sfatul duhovnicesc al părinților de la Biserica „Sfinții Voievozi”-Gherghiceanu și să nu ne facem prea plinul cu fripturi, pifteluțe și cârnăciori. Spre binele sufletului și al trupului deopotrivă! Păi și ce facem cu cele ce ar rămâne nemâncate? Nu le aruncăm, vezi bine, a da la gunoi mâncare este păcat, atâția semeni ai noștri țin post negru multe zile din viața lor, chiar și când rânduiala ortodoxă nu o cere, pentru că nu au, pur și simplu, ce pune pe masă!

Toată săptămâna avem voie, așadar, să mâncăm lactate, ouă și pește. Inclusiv miercuri și vineri este dezlegare la aceste alimente.

 

Ce sunt zilele aliturgice

În Sfânta Biserică, în zilele de miercuri și vineri din “Săptămâna brânzei” nu se săvârșește nici una din cele trei Sfinte Liturghii ale cultului ortodox. Deci nu se poate nimeni împărtăși cu Sfintele Taine (excepție fac doar cei aflați în primejdie de moarte).

 

Sâmbăta Sfinților Cuvioși și Cei 40 de Mucenici

Sâmbătă, 9 martie, „Biserica a rânduit proslăvirea tuturor bărbaților și femeilor care s-au nevoit în viață ascetică, post și rugăciune. Această sâmbătă este numită Sâmbăta Sfinților Cuvioși” (Ziarul Lumina). Este și sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, bine cunoscută și îndrăgită în tradiția românească drept „Mucenicii” sau „Măcinicii”.

 

Chemare în lumină

„Textele scripturistice şi alcă­tuirile liturgice din această pe­rioadă sunt pentru noi izvoare de lumină, iar sfinţii sunt învăţă­tori ai noştri pe calea mântuirii. La şcoala po­căinţei şi sfinţeniei lor ne chea­mă această peri­oadă” (Ziarul Lumina).

 

Articol de Gabriela Boceanu